Daca la sfarsitul anului trecut bancile ne ademeneau, rand pe rand, cu tot felul de oferte promotionale: dobanzi mici, credite fara avans sau, in unele cazuri, imprumuturi imobiliare fara garantie, acum aceleasi unitati financiare au schimbat "placa". Intentiile "bune" de acum cateva luni ale bancherilor care se inghesuiau sa ne explice cat de oportun este momentul contractarii unor credite s-au transformat peste noapte in analize interminabile privind cauzele cresterii valorii monedei europene, care a determinat o adevarata busculada pe piata financiara.

Nimic de reprosat. Foarte bine ca isi dau cu parerea. La urma urmei, asta le este menirea. Sa arunce cu pareri, unele mai lipsite de noima decat altele, si, mai ales, toate formulate intr-un limbaj academic, care sa ateste cunostintele care i-au ajutat sa urce pe treptele bunastarii. Problema este ca ignora, voit sau nu, durerea omului de rand, de pe spinarea caruia isi duc si ei zilele.

Mai toate bancile, bucuroase ca vor avea incasari record, au anuntat cresterea dobanzilor ca urmare a deprecierii leului, cresterii inflatiei si, ma rog, alte cauze pe care tot ei, "binevoitorii bancheri", le stiu. Niciunul insa nu-si pune intrebarea daca avem si de unde sa dam acesti bani. Pentru ca, atunci cand a fost vorba de marirea salariilor, mai-marii tarii au ridicat din umeri si au spus ca mai mult nu se poate.

Eeee, surpriza! Acum a venit momentul in care trebuie sa facem fata inflatiei. Cu ce, daca nu se poate mai mult? Intrebarea mea este: daca ridic din umeri in fata unui functionar, care oricum nici el nu stie de ce se afla acolo, ma poate ierta ca nu am de unde sa-i platesc rata? Sau daca ii tin si eu un discurs despre cauzele buzunarelor mele goale va intelege, asa cum ne cer ei acum sa acceptam de ce au fost nevoiti sa creasca aceste dobanzi? Ma indoiesc! Si, daca pentru unii mai este timp sa dea bir cu fugitii atunci cand aud de imprumuri bancare, pentru altii, care, din lipsa de alte resurse, "au cazut in pacat", e mult prea tarziu.

Bravii nostri bancheri au analizat "la cald pentru ei" si au hotarat sa-si ia toate masurile de precautie. Asa ca au marit dobanzile si, implicit, si ratele lunare, nu doar la creditele ce urmeaza sa fie contractate, ci si la imprumuturile deja existente. Morala: Fugiti! Atunci cand banca e prea muma, dupa cot sta ciuma.